Zălăuanul Hellvig, directorul SRI despre deschiderea arhivelor: „Etapă care ar fi trebuit parcursă mai devreme”

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat, luni, în fața studenților de la Academia Națională de Informații, la lansarea cursului „Democrație și Totalitarism”, că, după căderea regimului comunist, a întârziat „poate cea mai importantă etapă” pe care ar fi trebuit să o parcurgă Serviciul – asumarea trecutului, deschiderea arhivelor, recunoașterea greșelilor făcute în totalitarism, potrivit Digi24.ro

„După 1989, întregul sector de securitate a trebuit reformat din temelii. Din păcate, ritmul schimbărilor nu a fost uniform. Dacă transformări necesare, precum punerea sa sub control parlamentar sau includerea, în legislaţie, a unor prevederi referitoare la echidistanţa şi neutralitatea politică a acestuia au venit mai rapid, altele, extrem de necesare, au întârziat.

Poate cea mai importantă etapă care ar fi trebuit parcursă mai devreme este tocmai cea a asumării trecutului, a deschiderii arhivelor, a recunoaşterii greşelilor care au fost făcute în totalitarism”, a spus Eduard Hellvig în discursul său.

„Experienţa statelor foste comuniste în acest domeniu a fost, desigur, diversă. Germania a creat poziţia de comisar pentru arhivele Stasi şi legislaţie referitoare la deschiderea acestora pentru cetăţeni imediat după procesul de reunificare. În Polonia, un institut cu misiuni apropiate – omologul CNSAS – a fost creat în 1998 şi a început realmente să funcţioneze în anul 2000.
În România, procesul de deschidere a arhivelor a început în anii 1990, atunci când, de exemplu, SRI a acordat un acces limitat la documente de dinainte de 1989, în scop de cercetare. Privind retrospectiv, a fost, desigur, un pas mult prea mic pentru nevoia societăţii româneşti de a-şi înţelege trecutul, o treaptă care a fost parcursă dar căreia i-au urmat cu greu toate celelalte care erau necesare”, a explicat directorul SRI.

Acesta a arătat că „în ultimii ani, SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei”.

„Lansăm astăzi la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” un curs despre totalitarism şi democraţie pentru că noile generaţii de ofiţeri trebuie să înveţe despre ce a făcut rău fosta Securitate şi despre cum ne putem apăra democraţia. Este o iniţiativă care nu ar fi putut găsi un loc mai bun în care să se desfăşoare decât Academia de Informaţii, locul în care actualii şi viitorii ofiţeri învaţă fundamentele şi principiile misiunii pe care şi-o asumă faţă de ţară. Iar dintre aceste principii nu pot lipsi, cu siguranţă, respectul profund pentru interesul superior al cetăţenilor, respectarea mandatului constituţional, responsabilitatea, neutralitatea sau transparenţa în chestiunile de interes public”, a declarat Eduard Hellvig.