Prioritățile sesiunii parlamentare: Educație, pensii speciale, taxe

Votul de încredere „asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, potrivit Constituției, va fi, cu siguranță, unul dintre principalele momente în calendarul pe 2023 al legislativului.

Deși preluarea funcției de premier de către PSD va avea loc la finalul sesiunii parlamentare care începe miercuri (aceasta se încheie în luna iunie), e de așteptat ca acțiunile din Parlament să fie influențate de interesele diferite ale celor două partide principale ale Coaliției, dar și de unele termene limită pe care le are Coaliția aflată la guvernare.

Prioritățile legislative din următoarele luni rezultă din proiecte deja asumate de Guvern, spune comentatorul politic Cristian Pîrvulescu, ceea ce dă greutate negocierilor din Coaliție pe teme importante precum Legile Educației.

Legile Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, și colegii din partidul care o susține pe fosta consilieră a președintelui Iohannis sunt printre puținii români care știu cum ar putea arăta viitoarele legi ale Educației. Și reprezentanți ai societății civile și colegi de Coaliție s-au plâns de lipsa de transparență în această privință.

Deși puține detalii au fost dezbătute public, premierul Nicolae Ciucă a anunțat, luni, că legile Educației ar trebui aprobate „în timp cât mai scurt, nu mai târziu de sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie.”

După ședința de luni a PNL, premierul a spus că legile tocmai fuseseră discutate în partid, „astfel încât la viitoarea dezbatere în coaliție să putem să susținem proiectele de lege așa cum arată ele în forma actuală”.

Discuțiile din Coaliție ar urma să aibă loc în această săptămână, când ar urma să fie decis și calendarul aprobării, dar nu mai târziu de luna aprilie, speră Nicolae Ciucă, pentru că ele sunt „jalon” în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – sunt, așadar, un angajament pe care și l-a luat România la pachet cu primirea celor 29,2 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană prin acest plan.

Nu este clar pe ce se bazează premierul când crede că Legile Educației vor putea trece prin Parlament în sesiunea care începe miercuri, în forma propusă de Ligia Deca, în condițiile în care, la sfârșitul săptămânii trecute, mesajul dinspre PSD a fost că acestea „au nevoie de o serioasă revizie și de consultări cu mediile educaționale”, după cum a spus senatorul PSD Vasile Dâncu, într-un punct de vedere transmis Edupedu.

Iar luni, de la Sinaia, unde liderii PSD au discutat tocmai prioritățile legislative ale noii sesiuni, președintele formațiunii, Marcel Ciolacu, cel mai probabil viitor premier, a admis că legile Educației sunt pe lista scurtă, dar PSD începe abia acum să își „creioneze” poziția și urmează să meargă cu propriile propuneri în Coaliție.

Calendarul adoptării este și acesta un punct care urmează să fie discutat.

Salarizarea cadrelor didactice va trebui discutată cu autoritățile locale, a adăugat Marcel Ciolacu, pentru că o „parte consistentă” a impactului legilor Educației în această privință va reveni acestora.

„Trebuie modificat ceva în aceste legi”, declară Marcel Ciolacu, adăugând că e „preferabil” ca „o parte din legi să intre în implementare și pentru anul școlar 2023 – 2024”.

„În privința legilor Educației, PSD înțelege că are o foarte bună platformă de negociere cu PNL în special în ceea ce privește pozițiile ministeriale pe care ar vrea să le mențină, condiționând sprijinirea principalei platforme a președintelui [Iohannis], de o serie de concesii făcute de PNL”, spune Cristian Pîrvulescu.

Acesta amintește că Marcel Ciolacu a menționat deja costurile aplicării legilor în legătură cu salarizarea cadrelor didactice – între 37 și 49 de miliarde de lei, „ceea ce înseamnă că PSD își dorește ca legea salarizării să rămână apanajul Ministerului Muncii pe care îl controlează. În egală măsură, și Ministerul de Finanțe, care joacă un rol important în proiecțiile bugetare pentru anul viitor, este important pentru PSD chiar dacă în protocolul de funcționare a Coaliției este prevăzută rocada la acest minister”, spune Cristian Pîrvulescu.

Acordul politic de constituire a „Coaliției Naționale pentru România”, semnat de liderii PSD, PNL și UDMR prevede, pe lângă schimbarea premierului, pe 25 mai 2023, și că miniștrii PSD de la Transporturi și Finanțe vor fi înlocuiți cu alții, nominalizați de PNL, iar miniștrii PNL de la Proiectele Europene, respectiv Justiție vor fi înlocuiți de reprezentanți ai PSD.

Unele declarații recente ale liderului PSD, cum ar fi lăudarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL) sau faptul că vorbește de câteva zile despre a nu extrage numele de miniștri „din căciulă, în funcție de performanța județelor și în funcție de ce minister mi-a picat”, ar putea sugera că PSD nu dorește neapărat respectarea la literă a acordului.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a insistat ulterior, luni seară, la finalul ședinței grupurilor parlamentare ale partidului, asupra importanței adoptării legilor Educației în noua sesiune parlamentară.Dincolo de angajament al Coaliției și jalon în PNRR, ele ar fi „materializarea celui mai important proiect prezidențial ’România educată’”, a spus Stroe.

Potrivit lui Stroe, PNL ar fi încrezător că este posibilă respectarea calendarului de adoptare a acestor legi. Calendarul anunțat anterior prevedea data de 1 februarie ca dată de lansare a proiectelor în procedura de avizare interministerială, 15 februarie aprobarea în guvern și 15 martie aprobarea în Parlament.

Dinspre PSD însă, calendarul și conținutul sunt în discuție.

Pensiile speciale

Declarația lui Marcel Ciolacu de la conferința de presă de luni de la Sinaia a început cu o explicație generală – PSD are ca priorități acele legi care sunt jaloane în PNRR – dar și cu numirea altei teme decât cea a Legilor Educației.

Prima temă menționată de liderul PSD a fost adoptarea legii pensiilor speciale, un capitol pe care PSD îl dorește închis odată cu găsirea, „împreună cu Ministerul Justiției”, a cadrului constituțional optim.

În ultima ședință a Guvernului din 2022, pe 28 decembrie, executivul a adoptat proiectul „pensiilor de serviciu, are vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”.

Proiectul presupune ca nicio pensie de serviciu să nu depăşească salariul primit în perioada activă și vizează pensiile magistraților, ale persoanelor din corpul diplomatic, funcţionarilor publici parlamentari, dar și pensiile militare de stat.

Detaliile constituționalității legii pensiilor speciale a fost reluat, luni seară, de Ionuț Stroe.

El a menționat „restanța” pe care o reprezintă legea și importanța eliminării „acelor situații reclamate în decursul vremii și de noi și de celelalte partide parlamentare și care, din păcate, datorită [sic!] neconstituționalității proiectelor depuse și adoptate de Parlament până acum nu s-a realizat”. El a insistat că „de data aceasta”, Coaliția va încerca eliminarea oricăror motive de contestare a legii la CCR.

PNL își propune în noua sesiune parlamentară și adoptarea majorării pragului pentru impozitarea pensiilor – de la 2.000 la 3.000 de lei – pentru a compensa „parte din puterea de cumpărare care a scăzut ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor generate de inflație”, a mai spus reprezentantul PNL.

Prioritățile guvernării

În privința viitorului condus de un premier PSD, liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, a menționat, luni, ca priorități:

1. reducerea taxelor pe muncă;
2. creșterea producției produselor alimentare si a procesării lor pe teritoriul României (diminuarea diferenție între export și producție);
3. măsuri de aducere a inflației la o singură cifră la sfârșitul anului;
4. impunerea unei taxe „de solidaritate” – 1% din cifra de afaceri – care să fie aplicată companiilor mari.

Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, tema impozitării capitalului pare să fie la început de 2023 o temă importantă pentru PSD, dar nu e clar dacă este vorba despre un proiect de politică sau de o strategie discursivă. Intenția unor modificări fiscale ar face ca păstrarea ministerului de Finanțe la PSD să fie un posibil obiectiv.

„Dacă liberalii nu vor avea Ministerul de Finanțe, nu vor putea controla politica premierului. Dacă nu există consens, prim-ministrul decide. Singura soluție de control e să ai ministerele care avizează proiectele înainte, iar Ministerul de Finanțe e esențial în domeniul politicii fiscale”, amintește Cristian Pîrvulescu.

Dinspre PNL, perspectiva „taxei de solidaritate” părea, luni seară, exclusă: „Avem un nou Cod fiscal, intrat în vigoare de câteva săptămâni, a existat o ‘competiție de idei’ în coaliție în legătură cu propunerile care s-au făcut. E prematur să vorbim de alte modificări ale Codului fiscal mai ales că nu există niciun fel de evaluare sau rezultate concrete ale măsurile deja adoptate în noul cod fiscal”, a spus Ionuț Stroe.

Programul de guvernare a fost agreat, a adăugat el, modificarea filosofiei fiscale sau mărirea taxării capitalului trebuie discutate în cadul Coaliției.

„Agenda politică a fiecărui partid, că cel puțin dialogul intern, contează foarte mult, dar ce se întâmplă în termeni reali în cadrul guvernării, e un lucru mult mai serios”, a transmis acesta partenerilor de Coaliție.

Guvernul are, într-adevăr, un Program agreat, valabil până în 2024. Dar, potrivit Constituției, Marcel Ciolacu urmează să vină în Parlament – după ce ar fi desemnat de președintele Iohannis drept premier – pentru a cere votul de încredere al Parlamentului „asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”.

Rămâne de văzut dacă Marcel Ciolacu și PSD vor accepta preluarea fără modificări esențiale a Programului propus de guvernul Ciucă la învestirea din 25 noiembrie 2021.

Pârghiile PNL de a refuza modificări care nu ar corespunde propriilor interese și viziuni politice par limitate la începutul sesiunii Parlamentare în timpul căreia PSD preia conducerea Guvernului.

Sursa: romania.europalibera.org