Dinu Iancu Sălăjanu a avut o victorie de etapă astăzi la Tribunalul Sălaj, când instanța a dispus modificarea controlului judiciar și i-a permis să-și exercite funcția de președinte al CJ Sălaj, asta deși inițial procurorii i-au interzis.

Dinu Iancu-Sălăjanu a fost reprezentat de doi avocați, decanul Baroului Sălaj, Cristian Tărău, și avocatul conferențian universitar Radu Chiriță din Cluj, unul dintre cei mai buni avocați din România.

Practic 8 zile, Dinu Iancu-Sălăjanu nu și-a putut exercita funcția de președinte al CJ Sălaj, fiind înlocuit de vicepreședintele Adrian Crișan.

Judecătoarea care l-a repus în funcție pe Dinu Iancu-Sălăjanu este nimeni alta decât Marian Dorina-Elena, șefa Secției Penale a Tribunalului Sălaj.

---

Redăm mai jos o parte din argumentele invocate de avocatul Chiriță, conform Clujust.ro

Argumentele avocatului Radu Chiriță

”Analiza proporţionalităţii măsurii preventive nu poate face abstracție de natura juridică specifică a funcţiei pe care procurorul o interzice prin lit. e) a Ordonanţei atacate. Spre deosebire de funcţiile administrative obişnuite accesibile prin concurs, numire sau contract de muncă, deci substituibile prin alte ocupaţii echivalente, funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este o funcţie electivă obţinută prin vot universal direct. Aceasta are două consecinţe juridice esenţiale. Pe de o parte, mandatul electiv este strict personal şi netransferabil: el a fost conferit nominal dlui Iancu Sălăjanu prin votul direct al alegătorilor sălăjeni la 9 iunie 2024 şi nu poate fi exercitat efectiv decât de această persoană determinată, orice „înlocuire interimară”, indiferent cât de necesară din raţiuni administrative, reprezintă o substituire a voinţei suverane a electoratului cu o decizie internă a unui organ deliberativ. Pe de altă parte, raţionamentul standard folosit de organele judiciare în analiza proporţionalităţii, şi anume că „inculpatul îşi poate găsi alte ocupaţii” sau că „nu este împiedicat să exercite alte profesii”, este complet inaplicabil în cazul funcţiilor elective, întrucât mandatul electoral nu izvorăşte dintr-un raport de muncă substituibil, ci din voinţa cetăţenilor exprimată prin scrutin, care nu poate fi „înlocuită” cu nicio alternativă profesională, oricât de prestigioasă.”

”Contrar aparenţelor, nu suntem la începutul anchetei. Urmărirea penală este începută in rem din anul 2024. Parchetul a avut la dispoziţie 2 ani de urmărire penală secretă în care a putut administra toată probaţiunea pe care a considerat-o necesară. Chiar şi în aceste condiţii, s-a ajuns la formularea unor acuzaţii extrem de problematice după cum am arătat. A mai afirma după aceşti doi ani că este necesară măsura preventivă impusă dlui Dinu Iancu-Sălăjanu, inclusiv interdicţia de a-şi exercita funcţia, pentru buna desfăşurare a urmăririi penale este inacceptabil şi nu poate fi sub nicio formă apreciat drept proporţional ori necesar.

Cronologia procesuală a prezentei cauze, astfel cum aceasta rezultă în mod obiectiv din însăşi Ordonanţa atacată, demonstrează caracterul artificial al pretinsei „necesităţi” a măsurii preventive. Sesizarea din oficiu a parchetului a avut loc la data de 10.06.2024, dată la care s-a dispus şi începerea urmăririi penale in rem cu privire la presupusele infracţiuni reţinute în prezenta cauză. Continuarea urmăririi penale faţă de inculpatul Iancu Sălăjanu Dinu a fost dispusă la data de 21.04.2026, iar punerea în mişcare a acţiunii penale şi instituirea măsurii controlului judiciar la data de 22.04.2026. Aceasta înseamnă că, timp de aproximativ 22 de luni, parchetul a desfăşurat urmărirea penală cu privire la pretinse fapte ce ar fi fost comise inclusiv de inculpat fără să considere necesar, în niciun moment, recurgerea la o măsură preventivă faţă de acesta. Or, în absenţa oricărei împrejurări noi de natură să modifice această evaluare, dispunerea bruscă a măsurii la mai bine de un an şi jumătate de la începerea urmăririi penale ridică în mod legitim întrebarea: ce s-a schimbat între 21.04.2026 şi 22.04.2026 încât o măsură care nu fusese necesară timp de 22 de luni a devenit indispensabilă peste noapte? Răspunsul este, în opinia apărării, vădit: nimic nu s-a schimbat în plan probator, ci doar a fost adoptată o decizie procesuală — punerea în mişcare a acţiunii penale — pe care parchetul a dorit să o însoţească de o măsură preventivă, fără ca această decizie să fie justificată de o necesitate reală, ci pentru a produce efectele paralele, extraprocesuale, ale unei suspendări de facto din funcţie a unui demnitar ales. Acest tip de raţionament — în care măsura preventivă nu este consecinţa unei necesităţi procesuale obiective, ci instrumentul pentru obţinerea unui efect adiacent reprezintă o deturnare a finalităţii instituţiei controlului judiciar şi este incompatibilă cu standardele Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum acestea au fost interpretate în mod constant de Curte (a se vedea, spre exemplu, Merabishvili c. Georgiei, MC, 2017, § 287 şi urm., privind interdicţia folosirii instrumentelor procesual-penale pentru scopuri ulterioare celor pentru care au fost edictate).”

Șeful CJ Sălaj acuzat de abuz în serviciu

Amintim că Dinu Iancu Sălăjanu, membru PNL, este pus sub acuzare de procurorii DNA Cluj pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Conform procurorilor DNA Cluj „în zilele de 20 septembrie 2024 și 2 iulie 2025, inculpatul Iancu Sălăjanu Dinu, în calitatea menționată de președinte al CJ Sălaj, ar fi emis două dispoziții prin care ar fi completat comisia de evaluare a ofertelor cu patru experți, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii pentru elaborarea documentației tehnice aferente realizării unor lucrări de drum expres.

Cei patru experți ar fi fost cooptați în comisia de evaluare a ofertelor, deși s-ar fi aflat în conflict de interese, în sensul că ar fi fost interpuși ai uneia dintre societățile ofertante, împrejurare de natură să afecteze corectitudinea procedurii de atribuire.

Anterior, la data de 18 octombrie 2022, același inculpat ar fi emis o dispoziție prin care ar fi completat o altă comisie de evaluare cu doi experți, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii privind elaborarea documentației tehnice și acordarea de asistență tehnică pentru lucrări de investiții la un spital, situație care, de asemenea, ar fi fost de natură să influențeze atribuirea contractului.

Ca urmare a atribuirii celor două contracte către firma favorizată, în condițiile descrise, s-ar fi produs un prejudiciu în dauna Consiliului Județean Sălaj, estimat la 75.000 lei, precum și afectarea intereselor legitime ale celorlalți participanți la procedurile de achiziție publică”.