Europarlamentarul Cristian Terheș a avut o intervenție extrem de dură la Antena 3 CNN, în care l-a criticat pe deputatul USR Emanuel Ungureanu și a pus sub semnul întrebării modul în care anumite reforme au ajuns în PNRR, în special modificările aduse legislației privind integritatea și declarațiile de avere.

Terheș susține că problema nu este doar una politică, ci una care poate avea consecințe directe asupra banilor pe care România îi are de primit prin PNRR.

„Este un semnal politic, însă este un semnal politic prost”, a spus eurodeputatul, referindu-se la demersurile politice europene prin care, potrivit acestuia, s-ar fi cerut Comisiei Europene suspendarea unor fonduri care revin României.

Terheș a criticat ceea ce consideră a fi folosirea unor „pârghii politice europene” împotriva propriei țări și a susținut că o asemenea situație este fără precedent în ultimii ani.

Terheș: „Ce a căutat în PNRR un jalon care privește legea integrității?”

O parte importantă a intervenției sale a fost dedicată legii integrității și modificării regulilor privind declarațiile de avere și de interese.

„Ce a căutat în PNRR un jalon care privește modificarea legii integrității din România?”, a întrebat Cristian Terheș.

Eurodeputatul a comparat situația actuală cu cea de dinaintea modificărilor legislative și a susținut că, anterior, declarațiile de avere și de interese ale politicienilor erau accesibile publicului.

În opinia sa, noul cadru legislativ ridică o problemă majoră de transparență: dacă averile și interesele demnitarilor nu mai pot fi consultate public, jurnaliștii și cetățenii pierd un instrument important de verificare a politicienilor.

„Păi e mai bună varianta asta decât cea dinainte? Nu!”, a afirmat Terheș.

Întrebarea adresată USR

Cristian Terheș a legat introducerea acestui obiectiv în PNRR de perioada în care documentul a fost elaborat și a indicat rolul lui Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernarea Cîțu.

„Cine a fost cel care a făcut PNRR în perioada guvernului Cîțu? A fost reprezentantul USR, Cristian Ghinea”, a spus eurodeputatul.

Terheș a continuat cu o întrebare adresată indirect formațiunii conduse atunci de USR:

„Întrebarea ar trebui: de ce a introdus acest jalon? Ce obiectiv politic a avut USR-ul din 2020?”

Europarlamentarul susține că trebuie discutat nu doar despre existența jalonului, ci și despre motivul pentru care modificarea legislației privind integritatea a fost inclusă într-un mecanism de care depind miliarde de euro pentru România.

„Jurnaliștii și cetățenii nu mai pot vedea ce avere au politicienii”

Terheș a insistat asupra consecințelor pe care le consideră grave pentru transparența vieții publice.

„Dacă vă uitați acum, a ajuns această lege astăzi pe baza acestui jalon promovat de USR, nici jurnaliștii, nici societatea civilă, nici cetățenii nu mai pot vedea ce avere au politicienii”, a afirmat acesta.

În timpul intervenției, eurodeputatul a amintit și faptul că a depus un amendament pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere.

Mesajul său a fost unul tranșant: în loc ca o reformă asociată PNRR să ducă la mai multă transparență, aceasta ar fi ajuns, în forma actuală, să limiteze accesul publicului la informații despre averile aleșilor.

„Aceasta a fost marea reformă?”, a întrebat ironic Cristian Terheș.

Miza: banii europeni ai României

Intervenția eurodeputatului nu s-a limitat însă la disputa dintre politicieni. Terheș a legat direct conflictul politic de problema fondurilor europene și de deciziile pe care România trebuie să le ia în această perioadă pentru a evita pierderea unor bani din PNRR.

De aici și întrebarea cu care a continuat intervenția sa: care sunt, concret, legile și deciziile pe care Parlamentul trebuie să le adopte în aceste zile pentru ca România să nu piardă fondurile europene?

Critica lui Terheș îl vizează astfel direct pe Emanuel Ungureanu și, mai larg, modul în care USR a construit și susținut anumite reforme incluse în PNRR.

Disputa este una cu miză majoră: transparența averilor politicienilor, responsabilitatea pentru jaloanele introduse în PNRR și, în final, banii pe care România riscă să îi piardă dacă reformele asumate nu sunt finalizate.