Criza politică din România reflectă toate provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană de mai mulți ani, după ce partidele suveraniste au atras tot mai multe voturi. România se înscrie și ea în acest tipar, în condițiile în care AUR a demonstrat că este al doilea partid din țară, după alegerile parlamentare din 2024. Acest lucru complică toate calculele parlamentare pentru partidele mainstream, care întâmpină mari dificultăți pentru formarea guvernării și pierd numeroase voturi.

România, 7 guverne în 7 ani

România a traversat o perioadă de relativă stabilitate politică, pentru că schimbarea guvernelor a apărut aproape în fiecare an. Din 2019 și până în prezent, țara noastră a schimbat 7 guverne, cu 5 premieri diferiți, fără să-i mai punem la socoteală și pe premierii interimari. Chiar dacă PSD și PNL au format o coaliție de guvernare și au încercat să ofere o relativă stabilitate politică, fenomenul schimbării guvernelor a continuat între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, iar ulterior cu Ilie Bolojan. Această coaliție formată în 2021 a oferit patru guverne: guvernul Ciucă, guvernul Ciolacu 1, guvernul Ciolacu 2, guvernul Bolojan. În perioada 2019-2021, au mai fost 2 guverne Orban și un guvern Cîțu. Dacă va fi instalat un nou guvern, ar deveni al optulea în doar 7 ani.

Bulgaria, 8 scrutine în 5 ani și haosul alegerilor anticipate

Bulgaria se confruntă cu mari probleme parlamentare, după ce a organizat 8 scrutine în ultimii 5 ani. Parlamentul foarte fragmentat devine o piedică pentru construirea unei majorități sau pentru menținerea majorității.

Din 2021 și până în prezent, Bulgaria a avut 8 premieri și nu pare că și-a găsit stabilitatea politică nici cu alegerile din 2026. Parlamentul lor continuă să fie fragmentat, iar acest lucru îngreunează formarea unei coaliții.

Marea Britanie, instabilitate după Brexit

Marea Britanie se confruntă cu o instabilitate politică după Brexit, pentru că societatea a devenit mult mai divizată și apar noi partide care fragmentează Parlamentul. Theresa May și Borris Johnson sunt singurii premieri, din ultimii 10 ani, care au rezistat câte trei ani fiecare. După aceștia au urmat alți 4 premieri. Liz Truss deține un record negativ, deoarece a rezistat în funcția de premier doar 50 de zile.

Mandatele scurte de 1 sau 2 ani sunt o premieră în Marea Britanie, care era obișnuită cu guverne stabile care rezistau cel puțin 4 ani. Spre exemplu, David Cameron a condus țara peste 6 ani, Tony Blair a stat la conducere 10 ani, iar Thatcher aproape 12 ani. Din 2016, când s-a votat Brexitul, niciun premier britanic nu a mai reușit să treacă de pragul de 4 ani, iar în ultimii ani niciunul nu mai rezistă nici măcar 2 ani.

Franța, mulți premieri și fără majoritate parlamentară

În ultimii 9 ani, Franța a avut 7 premieri diferiți, care sunt toți dependenți de decizia președintelui Emmanuel Macron, pentru că francezii au o republică prezidențială. Cel mai grav aspect pentru politica franceză este lipsa unei majorități parlamentare care să-l ajute pe președintele țării. Emmanuel Macron conduce o țară în care nu are controlul Parlamentului.

Ascensiunea partidelor suveraniste precum Frontul Național lui Le Pen sau partidul „Franța Nesupusă” a lui Melenchon au creat mari probleme, pentru că președintele Macron nu mai poate forma majorități parlamentare și depinde de negocierile cu aceste partide pentru a-și instala guvernele. De asemenea, cele două partide sunt cotate cu prima șansă în sondaje pentru o victorie la alegerile prezidențiale din 2027.

Austria, 10 premieri în 10 ani

Austria a intrat și ea în această instabilitate politică și a schimbat 10 premieri în ultimii 10 ani. Unii cancelari austrieci au stabilit recorduri negative. Spre exemplu, Reinhold Mitterlhner a rezistat în funcție doar 8 zile, iar Hartwig Loger doar 6 zile.

Chiar dacă OVP este mereu la guvernare în ultimii 9 ani, acest lucru nu a oferit și o stabilitate a guvernării, fiind nevoit să formeze multe coaliții pentru a se menține la putere.

Olanda, 2 premieri în 2 ani și guvern minoritar

Mark Rutte a avut funcția de premier al Olandei timp de 14 ani, însă după acesta a urmat o luptă politică. În ultimii 2 ani, Olanda a schimbat doi premieri, iar în prezent are un guvern minoritar. PVV, partid suveranist, a crescut foarte mult în Parlament și a complicat calculele parlamentare. Pentru o scurtă perioadă a fost chiar în coaliția de guvernare, iar ulterior a trecut în opoziție după alegerile din 2025.

Germania, sub influența AfD

Angela Merkel a condus Germania 16 ani, însă lasă o țară cu numeroase probleme politice. Chiar dacă Scholz a avut un mandat de cancelar timp de 3 ani, iar Merz continuă la conducerea țării de peste 1 an, acest lucru nu poate ascunde realitatea: tot mai mulți germani sunt interesați să voteze partidul suveranist AfD.

AfD rămâne primul partid din Germania, având aproape 30% în sondaje, în timp ce SPD s-a prăbușit la 12%, iar CDU/CSU se luptă să se mențină la 20-22%. Numărul germanilor care au o opinie bună despre Merz a ajuns sub 25% și este în scădere. Dacă AfD se va situa pe prima poziție și cu un rezultat cât mai bun, celelalte partide vor fi nevoite să negocieze cu aceștia pentru a forma un guvern.